Localitati Sibiu
Sibiu
Turism Sibiu
Cautari Frecvente
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V X Y Z
City break

Informatii Sibiu

Informaţii generale

Aşezare
În centrul României, în sudul Transilvaniei, axat în principal pe bazinul Oltului, în interiorul arcuirii largi a Munţilor Făgăraş şi Cibin.

Vecini
La nord: Judeţul Mureş, la est: Judeţul Braşov, la sud: Judeţele Argeş şi Vâlcea, la vest: Judeţul Alba.

Suprafaţă
5.432 km2 (respectiv 2,3% din teritoriul ţării).

Populaţie
500.000 locuitori.

Oraşe
Sibiu, reşedinţă de judeţ, cu 170.000 locuitori, la 272 km de Bucureşti, important centru industrial, comercial, cultural, turistic, păstrează şi azi amprenta de burg medieval, cu neasemuite comori ale istoriei şi artei ce definesc nobleţea şi frumuseţea acestor locuri. Sibiul este marcat de o istorie tumultoasă, vatra sa fiind locuită încă din paleolitic. Primele menţiuni documentare apar între 1192-1196, sub numele de Cibinium, iar în sec. XII - XIII, coloniştii saşi numesc aşezarea Hermannstadt, dar populaţia românescă i-a dat un nume care-l aminteşte pe cel originar - Sibiu. În evul mediu, oraşul era prosper şi devine al meşteşugarilor (în 1476 erau 19 bresle, în cadrul cărora se practicau 25 de meserii). A fost şi vatră de cultură, un important centru al ştiintei, în 1544 tipărindu-se prima carte în limba română: „Catehismul românesc“ şi tot aici au activat Nicolaus Olahus (umanist de talie europeană), Samuel Brukenthal (pasionat iubitor al artei), Simion Bărnuţiu, George Bariţiu, Ioan Slavici. Este printre puţinele locuri din ţară în care contrastele dintre vechi şi nou sunt atât de surprinzătoare. Multe locuri sunt legate de numele unor personalităţi remarcabile ale culturii: Răşinari (unde s-au născut poetul O. Goga şi marele filozof şi scriitor E. Cioran), Păltiniş (unde a locuit filozoful C. Noica). Mediaş, situat în centrul României, la o altitudine de 295 m, cu o populaţie de aproximativ 64.000 locuitori, este amplasat într-o regiune pe care Dumnezeu şi natura au răsfăţat-o în frumuseţi şi bogăţii naturale. Vestigiile istorice ne arată că această zonă a fost populată cu mii de ani în urmă, semn al generozităţii naturii cu aceste locuri. Prima atestare documentară a oraşului are loc la 3 iunie 1267, printr-un document oficial al lui Ştefan al V-lea al Ungariei. În secolele XII - XIII, la chemarea regilor maghiari, se aşează populaţia care v-a fi cunoscută sub numele de saşi. Misiunea lor iniţială a fost de apărare a graniţelor de est ale statului maghiar, în schimbul unor privilegii acordate comunităţilor rurale şi urbane ce s-au întemeiat. Influenţele reciproce ale culturii şi civilizaţiilor celor trei etnii conlocuitoare (română, maghiară, germană), munca în comun a oamenilor acestor locuri au zămislit o viaţă economică înfloritoare confirmată prin monumentele medievale pe care le întâlnim în toată regiunea. Ridicat la rangul de Civitas în anul 1359, devine un centru economic bine dezvoltat care se bucură de atenţia curţii regale. Includerea sa în rândul celor 7 cetăţi confirmă afirmaţia anterioară. Alte oraşe: Agnita, Avrig, Cisnădie, Copşa Mică, Dumbrăveni, Ocna Sibiului. Tălmaciu.

Relieful
Este variat şi coboară în trepte de la sud - Munţii Făgăraş (cu vf. Negoiu de 2.535 m, cu o creastă alpină zimţată sub care se adăpostesc circuri şi văi glaciare, marcate de frumoase cascade), Munţii Cindrelului şi Lotrului (cu suprafeţe plane, uşor vălurite, cu vf. Cindrelul de 2.245 m, vf. Ştefleşti 2.244 m, cu văi adânci ce contrastează cu culmile înalte), despărţiţi de defileul Oltului, la nord-Podişul Secaşelor şi Hârtibaciului, Podişul Târnavelor (cu altitudini de 600 - 700 m), Depresiunea largă a Sibiului.

Clima
Este continentală, mai rece decât media pe ţară, cu luna iulie cea mai caldă şi ianuarie cea mai rece, cu precipitaţii neuniforme, cu predominarea vânturilor locale: brizele, Vântul mare, vânturile de vest şi sud-vest.

Cursurile de apă
Sunt reprezentate de Olt, cu afluentul său Cibinul (care primeşte Hârtibaciul şi Râul Mare, dar şi Sadu), de Mureş (la nord-vest), de Târnava Mare, dar şi de apele sărate de la Ocna Sibiului, Miercurea Sibiului şi Bazna, cu efecte terapeutice.

Obiective turistice

Munti
Munţii Făgăraş (cu vf. Negoiu, 2.535 m), al doilea ca înălţime din ţară, intră pe teritoriul judeţului numai în jumătatea vestică a faţadei lor nordice. Prin întindere, prin masivitatea şi prin măreţia crestelor (ce ating cele mai mari altitudini din România), alcătuiesc una dintre cele mai importante zone turistice ale ţării. Beneficiază de numeroase trasee marcate, de cabane şi de refugii, de şoseaua „Transfăgărăşan“ (la 2.034 m altitudine), ce leagă Transilvania de Muntenia. Aceşti „Alpi ai Transilvaniei“ se caracterizează prin numeroase circuri glaciare şi lacuri alpine situate la mari altitudini şi care dau un farmec deosebit peisajului montan. Munţii Cindrel (Cibin), cu vf. Cindrel 2.244 m, caracterizaţi prin masivitate şi culmi domoale, acoperite cu păşuni. prin vârfurile lor solitare, cu păşuni alpine, văi pitoreşti şi adânci, acoperite cu păduri, prin bogatul fond de vânătoare şi de pescuit, constituie o adevărată încântare pentru cei dornici să-i străbată.

Chei şi defilee
Defileul Oltului (doar 12 km din jumătatea nordică pe teritoriul judeţului Sibiu), renumit pentru pitorescul său, desparte Munţii Cindrel şi Lotru de Făgăraş, şi este o zonă de mare valoare turistică prin priveliştile naturale pe care le oferă. „Drumul Oltului prin lume e un cântec neîntrerupt, un lung poem simfonic“ sunea Geo Bogza, melodie care atinge intensitatea maximă între Turnu Roşu şi Cozia, unde vârfurile munţilor domină cu peste 1700 m aceasta vale transversală a Carpaţilor româneşti. Numeroase castheir cade (dintre care Bâlea este cea mai frumoasă) se formează datorită pantei foarte înclinate a Munţilor Făgăraş, apele coborând în salturi peste versanţii lor abrupţi şi denivelările accentuate.

Lacuri
Lacul Bâlea (la 65 km de Sibiu), lac glaciar în Munţii Făgăraş, la obârşia Curţişoarei, (la 2.034 m altitudine), declarat monument al naturii, este unul dintre cele mai frumoase şi mai mari din România (360 m lungime şi 11 m adâncime). În jurul său, 100 ha au fost declarate rezervaţie ştiinţifică cu numeroase plante (floarea de colţ, macul galben) şi animalele ocrotite (capra neagră, râsul, acvila de munte). Iezerele Cindrelului, rezervaţie complexă (450 ha) ce include mai multe circuri glaciare (la 2.168 - 2.245 m altitudine). În zona acestor iezere se întâlnesc variate specii de animale ocrotite (capre negre, urşi, lupi). Lacul fără fund de la Ocna Sibiului, rezervaţie geologică reprezentată printr-un lac din golul format în urma prăbuşirii unei vechi saline. Lacul, cu o adâncime de 35 m, are o mare valoare terapeutică şi prezintă o stratificare termică a apei (stratul de apă sărată de sub cel de apă dulce favorizează acumularea căldurii solare). Alte lacuri: Podragu, Avrig - lacuri glaciare, Cibin, Sadu, Hârtibaciu - lacuri de baraj.

Rezervatii şi monumente ale naturii
Calcarele de la Turnu Roşu (la 30 km de Sibiu), rezervaţie geologică de calcare eocene aflată la poalele Munţilor Făgăraş, aproape de defileul Oltului. Având mare valoare ştiinţifică (monument al naturii), calcarele şi conglomeratele conţin cele mai frumoase exemplare de moluşte din România, dinţi de rechin, corali, reptile. Vulcanii noroiosi de la Hăşag (la 21 km de Sibiu), rezervaţie geologică interesantă reprezentată de „vulcani“ în miniatură. Noroiul evacuat la suprafaţă a format conurile prin care iese apa, în care bolboroseşte gazul metan. Calcarele de la Cisnădioara, rezervaţie geologică reprezentând un bloc masiv de calcar în care s-a identificat o faună fosilă bogată şi variată. Alte rezervaţii şi monumente ale naturii: Poiana Găujoara, la 25 km de Sibiu.

Staţiuni
Păltiniş (la 34 km de Sibiu), în Munţii Cibinului sub vârful Onceşti (de 1717 m). ca staţiune climaterică şi turistică permanentă, la 32 km sud-vest de Sibiu. Beneficiază de cea mai mare altitudine din ţară, 1442 m şi de o pădure de conifere, în Munţii Cindrel. A fost întemeiată de Societatea Carpatină Transilvană (S.K.V.) în ultimul deceniu al sec. XIX. Din nucleul de vile iniţial staţiunea conservă Casa Turiştilor (1894), Casa medicilor (1895), Sala Monaco (1898) şi încă o vilă declarate monumente istorice, hoteluri, restaurante, baruri, club, bibliotecă. Printre principalii săi factori terapeutici se înscriu climatul alpin de mare altitudine, aerul tonifiant, puternic ozonat, cu aerosoli iodaţi, temperatura moderată (temperatura medie anuală: 40C), verile răcoroase, fără vânturi puternice, cu multe zile senine. splendidul peisaj montan dantelat de munţii ale căror vârfuri trec peste 2000 m, pădurile de brad cu aerul lor curat crează aici, în orice anotimp, o atmosferă de linişte şi deconectare. Climatul montan cu aerul ozonat recomandă staţiunea pentru tratarea asteniilor, a Basedow, a sechelelor pulmonare, surmenaj, hipertiroidie benignă. Numeroase poteci marcate ajută pe turiştii care poposesc aici să cunoască Munţii Cindrelului (de aici sunt uşor accesibile Cheile Cibinului şi Valea Sadului, cu seria de baraje) şi Lotrului. În lunile de iarnă (circa 6 luni), zăpada abundentă de pe pantele munţilor, adaugă Păltinişului valenţele unei reputate staţiuni pentru practicarea sporturilor de sezon. Pentru schi şi săniuş sunt amenajate pârtii cu diferite grade de dificultate (ex. cea de pe Muntele Onceşti), iar mijloacele de transport pe cablu (telescaun, teleski, babylift), facilitează accesul la pârtii. La Schit, lângă biserica de lemn este mormântul filozofului C-tin Noica (1907 - 1987). Căile de acces sunt: feroviare - gara Sibiu pe linia Bucureşti - Braşov - Arad, apoi cu mijloace auto până în staţiune, rutiere - DN 1 de la Oradea sau DN 7 (E 15) de la Bucureşti la Sibiu, apoi drumul local prin comuna Răşinari, până în staţiune, aeriene - din Bucureşti până la Sibiu, apoi cu mijloace auto până în staţiune. Ocna Sibiului (la 14 km nord de Sibiu), staţiune balneoclimaterică permanentă în Depresiunea Sibiului (la 410 m altidudine), înconjurată de dealuri înveşmântate în păduri de stejar. Se evidenţiază printr-un valoros şi divers potenţial balneoclimateric, fiind folosită încă din epoca daco-romană (când din salinele aflate aici se extrăgea sare). Astăzi, nu mai puţin de 15 lacuri (cu apă minerală cloruro-sodică) ocupă cavităţile vechilor saline, unele dintre ele fiind folosite de stabilimentul balnear, altele ca ştranduri publice. Climatul moderat de depresiune intracolinară, aerul bogat în aerosoli, temperatura medie anuală (8,80C). efectele curative ale apei sărate din lacuri, reprezintă inestimabile surse de sănătate. Căile de acces sunt: feroviare - halta Băile Ocna Sibiului pe linia Sibiu - Copşa Mică, rutiere - DN 1 sau DN 7 (E 15A) de la Sibiu sau de la Sebeş, cu deviaţie la aeroport. Bazna, staţiune balneoclimaterică permanentă, (la 72 km de Sibiu), se evidenţiază prin eficienţa curativă a izvoarelor sale de ape minerale şi a nămolurilor terapeutice, a peisajului său pitoresc.

Vestigii istorice
Forificaţiile medievale de la Sibiu, cuprind un număr impresionant de turnuri, dintre care cele mai importante sunt: Turnul Sfatului (constituie o atracţie aparte pentru vizitatorii oraşului, a fost construit în sec. XII cu modificări ulterioare în sec. XV, XVII, XIX - 1826), Turnul Scărilor (una dintre cele mai vechi construcţii ale oraşului, ridicată în sec. XIII ca element al primei centuri de apărare a Sibiului). Turnul de poartă (sec. XV), Turnul archebuzierilor (sec. XV), Turnul Dulgherilor (fundaţiile şi o bună parte zidurile sale au fost realizate din piatră la începutul sec. XV), Turnul pulberăriei (ridicat în 1552 ca depozit pentru praful de puşcă), Turnul olarilor (sec. XVI, cu numeroase metereze), Bastionul Soldisch (una dintre cele mai interesante fortificaţii, construit în 1627). Ruinele cetăţii Mediaş, se mai păstrează zidurile de incintă şi turnurile de apărare ridicate în sec. XV - XVI (turnurile fierarilor - sec. XVIII Forkesch, aurarilor şi pietrarilor sec. XVI). Primăria Veche din Sibiu, construcţie impunătoare din a doua jumătate a sec. XV (1470), cu elemente specifice fazei de trecere de la gotic la Renaştere. Inscripţia în limba latină de la poarta de intrare datează din 1783, fiind inspirată de vizita lui Iosif II la Sibiu. În prezent găzduieşte Muzeul de istorie. Aşezarea dacică de la Arpaşu de Jos, fortificată cu val de pământ şi şanţ de apărare, ce datează din sec. I i.Hr. - II d.Hr.). Cetatea cu bazilica romanică de la Cisnădioara, unul dintre cele mai remarcabile monumente în acest stil din Transilvania, din 1200. Ruinele cetăţii de la Tălmaciu (la 18 km de Sibiu), mentionată documentar în 1370 sub numele de „castrum Lanchron“, fortificaţia domină Valea Oltului la intrarea acestuia în defileul Turnul Roşu. Cetatea sătească de la Biertan (la 26 km de Mediaş), una dintre cele mai impresionante construcţii de acest gen din Transilvania, (sec. XV - XVI). Zidul Cetăţii şi turnurile Hartenek din Sibiu, sunt a treia centură de fortificaţie a oraşului, consolidate în sec. XVII. Alte vestigii istorice: Cetatea dacică de la Tilişca (la cca 28 km de Sibiu), sec. II i.Hr. - I d.Hr., Cetatea Salo de la Sibiel (sec. XII - XIII), Cetate de pământ de la Răşinari (sec. XIII), cetate medievală de graniţă, astăzi ruine, Cetate sătească de la Daia (sec. XIII), Cetate ţărănească de la Slimnic (la 15 km de Sibiu), sec. XIV, Cetate sătească de la Cristian (la 11 km de Sibiu), din sec. XV, Piaţa Mică de la Sibiu, a doua piaţă fortificată a oraşului.

Edificii religioase
Mănăstirea Cisterciana de la Cârţa (la 47 km de Sibiu), cea mai veche construcţie în stil gotic din România. Întemeiată de călugării cistericeni (ordin călugăresc originar din Franţa) în 1202, a fost devastată şi incendiată în timpul năvălirii tătarilor (1241 - 1242), dar ulterior a fost reconstituită. A fost desfiinţată de regele Mihai Corvin în 1474. În prezent, este biserică a parohiei evanghelice din Cârţa. Biserica evanghelică din Sibiu, este monumentul care realizează pentru prima dată pe teritoriul României îmbinarea bazilicii arhaice cu o elevaţie în stil gotic maur. Construită în sec. XIV, mai păstrează picturi murale din 1445, şi deţine o renumită orgă. Biserica de la Cisnădioara, cea mai veche biserică romanică din ţara noastră, datând din 1223, este considerată a fi şi „cel mai însemnat monument al arhitecturii ecleziastice săseşti“. Biserica fortăreaţă de la Biertan, remarcabil şi impunător monument de arta gotică, ce a fost realizată între 1520 - 1522 şi înconjurată cu turnuri şi ziduri puternice. Păstrează azi o colecţie de vechi covoare orientale. Biserica fortificată din Mediaş (sec. XIV - XVI), cu un valoros ansamblu de picturi murale gotice. Turnul său, de 74 m, are un ceas care indică fazele lunii. Aici a fost închis domnitorul Vlad Ţepeş (în 1476), în urma unui conflict cu Matei Corvin. Biserica fortificată din Aţel (la 18 km est de Mediaş), din sec. XIV, cu valoroase sculpturi în stil gotic. În jurul ei au fost contruite mai multe turnuri de apărare. Biserica evanghelică din Cisnădie (sec. XIII), înconjurată de o centură de ziduri şi turnuri de apărare păstrează fragmente de picturi murale de la sfârşitul sec. XV. Biserica evanghelică din Dârloş (sec. XV), cu frumoase sculpturi ce îmbină stilul gotic cu cel renascentist. Biserica Brâncoveanu din Ocna Sibiului, ctitorie a lui Mihai Viteazul din 1600, refăcută de Constantin Brâncoveanu în 1701, ca o dovadă concretă a strânselor legaturi culturale între ţările române în evul mediu. Catedrala ortodoxă din Sibiu (1778), deţine elemente ale stilului baroc, şi se remarcă prin coloanele înalte şi turnurile cu scări în spirală. Biserica Sfântu Margareta din Mediaş, impunător edificiu în centrul întregului complex de fortificaţii medievale. Este cunoscută şi sub denumirea de castel. A fost atestată documentar în sec. XV. În prezent deţine o orgă din sec. XVII. Turnul bisericii, denumit Turnul Trompeţilor, este simbolul oraşului, având 68,5 m înălţime, fiind unul din cele mai înclinate turnuri din Europa. Biserica şi Mănăstirea franciscană din Mediaş, un monument complex arhitectural în stil baroc, atestat documentar în sec. XV. În prezent găzduieşte Muzeul de Istorie al oraşului. Alte edificii religioase: Catedrala Romano- catolică din Sibiu (sec. XVII), constrită de călugării iezuiţi, Biserica Evanghelică din Sibiu (sec. XIV - XV), construită în stil gotic, pe urmele unei vechi basilici romane, Biserica reformată din Ocna Sibiului (1240), cu picturi murale, Biserica Ursulinelor din Sibiu, zidită în 1478 din ordinul călugărilor dominicani, Biserica fortificată de la Buzd (sec. XVI).

Edificii culturale
Palatul Brukenthal din Avrig (la 30 km de Sibiu), construcţie de mari dimansiuni în stil baroc, a fost reşedinţa de vară a baronului Samuel von Brukenthal, guvernator al Transilvaniei (1721 - 1803), pasionat colecţionar de obiecte de artă. Construit între 1780 - 1785, palatul deţine unul dintre cele mai frumoase parcuri, organizat în terase largi care coboară spre lunca Oltului. În prezent, adăposteşte un sanatoriu. Palatul Brukenthal şi Casa Albastră din Sibiu, conceput şi construit în stil baroc austriac, între 1778 - 1788 de arhitectul Martinell. Azi găzduieşte un prestigios muzeu. Castelul Apafy din Dumbrăveni (la 20 km de Mediaş), a aparţinut familiei principelui Transilvaniei, Mihai Apafy. Este o clădire în stil renascentist ridicată între 1552 - 1563, astăzi o şcoală. Castelul din Turn Roşu (la 21 km de Sibiu), fortificaţie medievală masivă, ridicată în 1453 de Iancu de Hunedoara. Muzeul Brukenthal din Sibiu, cel mai vechi muzeu din ţară şi unul dintre primele din Europa (deschis pentru public în 1817). A fost înfiinţat în 1780 de Samuel Brukenthal, consilier intim al Mariei Tereza şi guvernator al Transilvaniei. Colecţiile iniţiale s-au contopit cu cele ale muzeului Astrei, precum şi cu cele ale Muzeului Societăţii Carpatine rezultând unul dintre cele mai bogate muzee din România. Cuprinde secţii de: artă (pictură, grafică, gravuri şi sculpturi realizate de renumiţi artişti), istorie, ştiinţele naturii, artă populară, precum şi o bibliotecă cu cărţi preţioase. Muzeul etnografic şi memorial „Badea Cârţan“ din Cărţişoara (la 47 km de Sibiu), prezintă, pe lângă obiecte ce au aparţinut ţăranului autodidact, şi exponate din domeniul ceramicii şi a sticlei manustruction facturiere, o colecţie de icoane pe sticlă. Casa memorială „Gh. Lazăr“ din Avrig (la 22 km sud-est de Sibiu), cu exponate ce au aparţinut iluministului ardelean, întemeietorul şcolii în limba română. Casa memorială „O. Goga“ din Răşinari (la 15 km de Sibiu), unde s-a născut marele poet (1881 - 1938). Muzeul „Valea Hârtibaciului“ din Agnita (la 62 km nord-est de Sibiu), cu secţii de istorie şi etnografie. Muzeul tehnicii şi civilizaţiei populare din Sibiu, în Pădurea Dumbrava, al doilea muzeu în aer liber, ca mărime, din lume. Muzeul de etnografie universală „F. Binder“ din Sibiu, cu exponate din Africa şi Orient, ce funcţionează în casa Herms. Muzeul de Istorie Naturală din Sibiu, cu exponate de mineralogie, botanică, zoologie, faună şi floră universală. Muzeul Herman Oberth din Mediaş, dedicat omului de ştiinţă, ce are meritul incontestabil de a fi proiectat motorul ce stă la baza navelor spaţiale de azi. Casa Schuller din Mediaş, impunătoare construcţie în stil civil renascentist, din spaţiul Târnavelor (atestată documentar în sec. XVI). Alte edificii culturale: Casa revoluţionarului Axente Sever din Axente Sever (la 40 km de Sibiu), Casa memorială „St. Ludwig Roth“ din Mediaş, participant la Adunarea de la Blaj, Muzeul locomotivelor cu aburi din Sibiu, Muzeul de arme şi trofee de vânatoare din Sibiu.

Monumente şi statui
Monumentul de la Şelimbăr (la 5 km de Sibiu), ridicat din iniţiativa Astrei, în amintirea victoriei reputate aici de oastea lui Mihai Viteazul asupra trupelor lui Andrei Bathory (18 octombrie 1599). În urma acestei victorii, Mihai Viteazul devine şi voievod al Transilvaniei, făcând primul pas spre unirea celor trei mari provincii româneşti.

Etnografie
Judeţul Sibiu constituie o originală zonă etnografică, un caleidoscop de frumuseţi ale artei populare (costume, cântece, dansuri, arhitectură). Satele din Mărginimea Sibiului sunt renumite pentru folclorul autentic, pentru portul popular plin de farmec şi culoare, pentru sărbătorile populare şi îndeletnicirile păstrate din generaţie în generaţie. Adevărate vetre etnografice sunt: Răşinari (vestită pentru frumosul port popular, bine păstrat, şi pentru ţesăturile făcute de femeile de aici), Jina (la 3 km de Poiana Sibiului, cu obiceiuri tradiţionale, case şi port popular), Gura Râului (la 3 km de Orlat, cu instalaţii tehnice ţărăneşti de pe apa Cibinului), Sălişte (la 21 km de Sibiu, cunoscută pentru frumuseţea portului popular), Tilişca (la 26 km de Sibiu, cu originale case din lemn al căror interior se remarcă prin bogăţia ţesăturilor decorative), Marpod (la 40 km de Sibiu, port popular românesc şi săsesc).
Cauta in Sibiu
Bilete avion  • Bilete low cost
Atractii si zone de interes
Spitale
Spitalul Clinic De Pediatrie
Spitalul Clinic Judetean
Spitalul De Pneumoftiziologie
Spitalul Militar - Um 02460
Spitalul Orasenesc Dispensar Uman
Spitalul Municipal
Spitalul Municipal Farmacie
Lista strazi
cde
fgh
ijk
lmn
opq
rst
uvw
Gari
Statia C.F.R. Avrig
Statia C.F.R. Sibiu
Statia C.F.R. Copsa Mica
Statia C.F.R. Medias
Hoteluri
Hotel Bulevard Sibiu
Hotel Halemadero
Hotel Imparatul Romanilor
Hotel Palace Dumbrava
Hotel Parc Sibiu
Hotel Silva Sibiu
Farmacii
COLD FARM S.R.L.
FARMACIA 57
MADOFARM S.R.L.
RIDALLI S.R.L.
FARMACIA 55
FLORI FARM S.R.L.
Dia Farm S.R.L.

Ghid
Informaţii generale

Aşezare
În centrul României, în sudul Transilvaniei, axat în principal pe bazinul Oltului, în interiorul arcuirii largi a Munţilor Făgăraş şi Cibin.

Vecini
La nord: Judeţul Mureş, la est: Judeţul Braşov, la sud: Judeţele Argeş şi Vâlcea, la vest: Judeţul Alba.

Suprafaţă
5.432 km2 (respectiv 2,3% din teritoriul ţării).

Populaţie
500.000 locuitori.

Oraşe
Sibiu, reşedinţă de judeţ, cu 170.000 locuitori, la 272 km de Bucureşti, important centru industrial, comercial, cultural, turistic, păstrează şi azi amprenta de burg medieval, cu neasemuite comori ale istoriei .. citeste mai mult